România, privire de ansamblu

Simboluri naţionale

Stema naţională a României

Simbolurile heraldice statale fac parte din identitatea naţională.

Stema actuală a fost elaborată după Revoluţia din Decembrie1989.

Elementele constitutive ale stemei naţionale a României cuprind:

Vulturul de aur cruciat- element central care simbolizează dinastia întemeietoare a Basarabilor, nucleul în jurul căruia a fost organizată Ţara Românească, una dintre cele trei provincii din Evul Mediu (Ţara Românească, Moldova şi Transilvania)

Scutul pe care stă este de azur- simbolizează cerul. Vulturul ţine în gheare însemnele suveranităţii: un sceptru şi o sabie, care reamintesc de domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare şi Sfânt şi de domnitorul Tării Româneşti, Mihai Viteazul, primul unificator al celor trei Ţări Române.

Un blazon împărţit în câmpuri heraldice prezintă simbolurile provinciilor istorice româneşti de la stânga la dreapta:

Ţara Românească pe azur: un vultur ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur

Moldova: un bour negru cu o stea între coarne.

Banatul şi Oltenia, un pod galben cu două arce de boltă (simbolizând podul peste Dunăre al împăratului roman Traian) şi un leu de aur.

Transilvania: deasupra se află un vultur negru cu gheare de aur; dedesubt se găsesc şapte turnuri crenelate simbolizând cele şapte oraşe principale ale Transilvaniei.

Teritoriile adiacente Mării Negre (provincia istorică Dobrogea) sunt reprezentate de doi delfini afrontaţi.


Drapelul României

Drapelul României este tricolor: roşu, galben şi albastru. Drapelul României are culorile plasate vertical precum urmează: albastru (la lance), galben (în mijloc) şi roşu (în afară). Albastrul este cobalt, galbenul – crom, iar roşul – vermillon.
De-a lungul istoriei, drapelul României, nu a suferit transformări majore, cu excepţia distribuţiei culorilor (în materie de proporţie şi poziţie), ca urmare a impactului spiritului revoluţionar francez când multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel naţional steagul standard cu trei culori.


Imnul naţional al României

Poemul „Un răsunet“ al lui Andrei Mureşanu a fost scris şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848 şi a fost cântat pentru prima oară în iulie 1848. Ulterior poemul a devenit imn, sub titlul „Deşteaptă-te, române!“. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi autor de manuale de muzică

După 1848, „Deşteaptă-te, române!“ a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul atât în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), cât şi în luptele din Primul şi cel de-al Doilea Război Mondial.

La 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, cântecul s-a auzit spontan pe străzi, ca un simbol al libertăţii câştigate. Astfel, instituirea ca imn naţional a venit de la sine. 

 

  Windows Media Player (878 KB)

Actualitatea Reprezentanţei

Participarea ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu la reuniunea Consiliului Afaceri Externe

20.01.2020

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat luni, 20 ianuarie 2020, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe, desfășurată la Bruxelles. Agenda reuniunii a avut ca puncte principale de discuție: regiunea Sahel și diplomația climatică, iar dejunul de…

Participarea ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu la reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Externe

10.01.2020

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat vineri, 10 ianuarie 2020, la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Externe, convocată de Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate/Vicepreședinte al Comisiei…