România

Idei, proiecte şi dezbateri sub cupola Academiei Române în 2010

Academia Română şi-a continuat, în anul 2010, menirea sa de "simbol al spiritualităţii naţionale, forum al consacrării şi spaţiu al cercetării fundamentale", demonstrând, aşa cum afirma într-un interviu acordat Agerpres, preşedintele său, Ionel Haiduc, că în România, ca de altfel în toate ţările din lume, Academia reprezintă o voce importantă în societate, care exprimă o anumită poziţie şi care avertizează într-o situaţie de risc, un consilier pentru autorităţi.

Una din realizările de prestigiu ale Academiei Române a fost, aşa cum a declarat Ionel Haiduc, finalizarea unui proiect cu finanţare internaţională, în zona Haţegului, unde a fost refăcut Conacul Berthelot, donat Academiei Române de generalul Berthelot încă dinainte de război, realizâdu-se un centru de cercetări de biodiversitate şi dezvoltare locală.

Pe lista succeselor trebuie înscrisă, potrivit lui Ionel Haiduc, şi terminarea "Dicţionarului - Tezaur al Limbii Române" (DTLR), lucrare începută de Bogdan Petriceicu Haşdeu şi care s-a întins pe mai bine de 100 de ani, fiind publicat şi lansat în aula Academiei ultimul volum al prestigioasei lucrări.

Conform unui anunţ al vicepreşedintelui Academiei, Marius Sala, în scurt timp vor fi reluate de colectivele de cercetători de la Cluj şi Iaşi volumele finalizate de Sextil Puşcariu, pentru aducerea la zi, prin tratarea unitară şi îmbogăţirea lexicului, urmând ca peste câţiva ani să fie elaborată o formă definitivă, care va avea şi un format electronic, la fiecare zece ani Academia propunând publicarea unei ediţii actualizate.

"Sperăm într-o reeditare completă a lucrării, pentru că, de-a lungul timpului, volumele acesteia au apărut în formate diferite, multe fiind acum inaccesibile, aceasta fiind o lucrare de cea mai mare importanţă", a spus preşedintele Academiei.

Realizarea prestigiosului şi dificilului proiect a cuprins, de la 1867, când a fost demarat, şi până în prezent, patru etape: 1887-1884, avându-i drept coordonatori pe A.T. Laurian şi I. Heliade Rădulescu; 1884 -1893, coordonator B.P. Haşdeu, dicţionarul ajungând până la cuvântul "bărbat"; 1897-1905 - Al. Philippide; 1906-1949 - Sextil Puşcariu (până la cuvântul "lorniţă", cu un total de 3071 de pagini, 60.000 de cuvinte). Elaborarea dicţionarului este întreruptă voluntar în 1949, Institutul de Lingvistică preluându-l în 1959, prin directorul acestuia Iorgu Iordan, alături de Al. Graur şi Ion Coteanu. Din 1997, proiectul a fost preluat şi finalizat de un colectiv condus de academicienii Gh. Mihăilă şi Marius Sala, DTLR însumând astfel, în total, 37 de volume, 17.885 de pagini, 175.000 de cuvinte şi variante.

Anul acesta, Academia Română a lansat şi două proiecte de burse postdoctorale. Primul este intitulat "Biotehnologii celulare şi moleculare cu aplicaţii medicale", coordonat de Institutul de Biochimie al Academiei Române, şi are ca obiectiv continuarea pregătirii pentru cariera de cercetător a tinerilor care au absolvit studii doctorale în biologie, chimie, fizică, ştiinţe medicale sau informatică. Al doilea, "Fondul Social European - Program de burse postdoctorale Cristofor I. Simionescu", coordonat de Institutul de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" Iaşi, are ca obiectiv principal facilitarea accesului tinerilor doctori în ştiinţe la programe de formare postdoctorală în domeniul biomaterialelor.

Şi în acest an Academia a luat poziţie faţă de diferite teme de interes general, proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană fiind unul dintre acestea. Referindu-se la proiectul de exploatare a aurului din Munţii Apuseni, prestigiosul for de ştiinţă a atras atenţia că depozitele de aur din subsolul României reprezintă o resursă neregenerabilă de importanţă strategică naţională, proprietatea statului român, a cărei soartă nu poate fi decisă numai de autorităţile locale, Biroul Prezidiului Academiei Române apreciind că decizia cu privire la oportunitatea exploatării resurselor aurifere ar trebui luată prin consultarea întregii populaţii a ţării, eventual printr-un referendum naţional.

Un alt subiect asupra căruia Academia s-a pronunţat în anul care se încheie este acela al înrăutăţirii condiţiilor de viaţă şi al nivelului de trai al românilor, comparativ cu anul trecut, din cauza unei tendinţe generalizate de degradare a acestora. Tema a fost prezentată, în august, într-un studiu efectuat de o echipă extinsă de cercetători cu expertiză în zona politicilor sociale ai Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii din cadrul Academiei Române.

De asemenea, Academia Română a susţinut, împreună cu Academia de ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Siseşti", producerea de alimente sigure, sănătoase şi cu valoare nutritivă ridicată.

În acelaşi cadru, trebuie menţionat faptul că preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, a afirmat, nu o dată, că instituţiei pe care o conduce nu-i este indiferentă distrugerea patrimoniului construit al Bucureştiului.

Un eveniment de reţinut este acela al înmânării, în decembrie, la reşedinţa mitropolitană din Cluj-Napoca, de către preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, a titlului şi însemnelor de membru de onoare al Academiei Române mitropolitului Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, ÎPS Bartolomeu Anania, arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului.

"Preocupările literare ale ierarhului clujean, încununate cu noua versiune a Bibliei, diortosită (adusă la zi din punct de vedere al vocabularului şi limbajului bisericesc - n.r.) după Septuaginta (traducerea în limba greacă a Bibliei ebraice, n.r.), sunt, în viziunea membrilor Adunării Generale a Academiei Române, importante repere pentru limba şi cultura română. În acest context, acest titlu acordat Înaltpreasfinţitului Bartolomeu reprezintă o onoare şi pentru Academia Română", a spus preşedintele înaltului for ştiinţific şi cultural.

Premiile Academiei Române şi o serie de sesiuni omagiale dedicate unor aniversări ale anului, precum aceea a împlinirii a 160 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, sau cele dedicate lui Traian Vuia sau Traian Lalescu, au constituit tot atâtea evenimente din activitatea Academiei din 2010.

"Cu efort şi pasiune se pot obţine succese şi în această perioadă de criză", a declarat Ionel Haiduc, menţionând că bugetul instituţiei pentru anul viitor este mai mic decât cel precedent, "mai ales la salarii, unde a fost acea reducere", caracterizându-l ca pe "un buget de supravieţuire".

 Sursa: Agenţia Naţională de Presă AGERPRES

Actualitatea Reprezentanţei

Participarea Ministrului pentru afaceri europene, George Ciamba, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale

15.10.2019

Ministrul delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, a participat, la Luxemburg, la 15 octombrie 2019, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale, organizată de către Președinția finlandeză a Consiliului UE. Principalele subiecte abordate la reuniune au vizat…

Participarea ministrului justiției, Ana Birchall, la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (Justiție)

07.10.2019

Ana Birchall: Temele dezbătute în cadrul Consiliului JAI prezintă un interes deosebit din perspectiva consolidării spațiului de libertate, securitate și justiție al UE, a continuării discuțiilor inițiate de Președinția română și a creșterii…