Actualitatea europeană

Comisia Europeană a publicat un raport privind progresele înregistrate în domeniul asigurării respectării drepturilor fundamentale în UE

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a dobândit forță juridică obligatorie de peste un an - în principal pentru instituțiile UE (Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană) atunci când elaborează noi acte normative europene, dar și pentru autoritățile naționale în cazul în care acestea pun în aplicare dreptul UE.

Ca parte a eforturilor sale de concretizare a drepturilor fundamentale pentru cetățenii UE, Comisia Europeană prezintă pentru prima dată un raport privind modul în care se aplică această cartă. Raportul anual privind aplicarea cartei arată că drepturile fundamentale au relevanță pentru o gamă largă de politici – de la protecția datelor la imigrație și azil - și că interesul public în ceea ce privește carta este ridicat. Cu toate acestea, raportul evidențiază, de asemenea, faptul că această cartă este adesea înțeleasă greșit. În 2010, Comisia a primit peste 4 000 de scrisori din partea publicului larg pe teme legate de drepturile fundamentale. Aproximativ trei sferturi dintre acestea au vizat cazuri care nu se încadrau în domeniul de aplicare al dreptului UE. În plus, un sondaj recent efectuat de către Ombudsmanul European a evidențiat faptul că 72% dintre europeni cred că nu sunt bine informați în ceea ce privește carta (EO/11/6). Raportul de astăzi reprezintă un prim pas în abordarea acestor provocări, clarificând cazurile în care carta se aplică și cazurile în care aceasta nu se aplică, ceea ce va facilita accesul cetățenilor la justiție. Raportul ar trebui să ajute cetățenii să stabilească autoritatea căreia trebuie să i se adreseze atunci când consideră că drepturile lor fundamentale au fost încălcate de către o instituție a UE sau o autoritate națională. Prin urmare, raportul anual face parte din strategia Comisiei de garantare a faptului că drepturile fundamentale sunt puse în aplicare în mod efectiv, astfel încât cetățenii să se poată baza pe acestea în practică (a se vedea IP/10/1348).

Pentru ca această cartă să funcționeze în practică, cetățenii trebuie să își cunoască drepturile și să știe cum să le aplice astfel încât să se facă dreptate”, a declarat doamna Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisar al UE pentru justiție. UE nu este un jandarm al drepturilor fundamentale. Carta se aplică în principal instituțiilor UE. Obligația de a asigura respectarea drepturilor revine în primul rând instanțelor naționale, în temeiul constituțiilor naționale.” Doamna Reding a adăugat: „Cu toate acestea, nu voi tolera nicio încălcare a drepturilor fundamentale atunci când se aplică dreptul UE. Prezentul raport ne ajută să urmărim progresele înregistrate astfel încât, atunci când este necesar, să luăm măsuri și să tragem învățăminte pentru viitor.”

Prezentul raport reprezintă o etapă importantă în procesul de îndeplinire a angajamentelor pe care UE și le-a asumat în domeniul drepturilor fundamentale. Raportul va ghida UE în procesul de elaborare a politicilor și de adoptare a legislației și clarifică situațiile în care este nevoie de eforturi suplimentare – din partea instituțiilor UE sau a statelor membre – pentru sprijinirea drepturilor fundamentale pentru toate persoanele din UE”, a declarat domnul Morten Kjaerum, directorul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene.

Interesul și așteptările cetățenilor privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene sunt ridicate. În același timp, numeroase plângeri primite au vizat situații din afara sferei de aplicare a cartei (a se vedea anexa). Acest lucru reflectă faptul că, adesea, scopul cartei și situațiile în care aceasta se aplică sau nu se aplică, precum și rolul UE, sunt înțelese greșit.

Prin urmare, scopul raportului publicat astăzi este acela de a contribui la o mai bună informare a cetățenilor, pentru a stabili situațiile în care se vor putea baza pe dispozițiile cartei. În special, raportul urmărește să clarifice rolul statelor membre și al sistemelor naționale de protecție a drepturilor, pe de o parte, și cel al Comisiei Europene, pe de altă parte. Persoanele care consideră că le-au fost încălcate drepturile fundamentale trebuie să știe la ce autoritate să apeleze pentru a avea acces la justiție.

Raportul publicat astăzi oferă prima prezentare globală a modului în care drepturile fundamentale au fost puse în aplicare în UE după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în temeiul căruia carta a dobândit forță juridică obligatorie. Raportul evidențiază că instituțiile UE trebuie să acorde întotdeauna o atenție deosebită drepturilor înscrise în cartă, în timp ce statelor membre li se aplică prevederile cartei numai atunci când pun în aplicare politicile și legislația UE. Raportul este structurat în șase capitole care reflectă cele șase titlurile ale Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene: Demnitatea, Libertățile, Egalitatea, Solidaritatea, Drepturile cetățenilor și Justiția (a se vedea anexa), arătându-se că această cartă este relevantă într-o serie de politici care țin de competența UE.

De exemplu, în ceea ce privește utilizarea scanerelor corporale în aeroporturi, Comisia a subliniat necesitatea de a se respecta drepturile fundamentale precum demnitatea umană, viața privată și de familie și confidențialitatea datelor. În ceea ce privește gestionarea frontierelor, Comisia a propus noi norme prin care să se eficientizeze supravegherea frontierelor pe mare și, în același timp, să se garanteze respectarea drepturilor fundamentale ale migranților interceptați pe mare. De asemenea, Comisia a propus modificări ale normelor care reglementează funcționarea Frontex, agenția UE pentru gestionarea frontierelor externe (a se vedea IP/10/184 ). Conform acestor propuneri, autoritățile de control de la frontieră sunt obligate să urmeze cursuri de formare în domeniul drepturilor fundamentale și orice incidente din timpul operațiunilor, inclusiv legate de drepturile fundamentale, trebuie să fie raportate autorităților naționale și să facă obiectul unei monitorizări din partea acestora.

Curtea de Justiție a UE a jucat, de asemenea, un rol important în sprijinirea cartei. În special, în ceea ce privește dreptul la protecția datelor cu caracter personal, la 9 noiembrie 2010, Curtea a hotărât dispozițiile legislației UE care prevedeau obligația publicării numelor persoanelor fizice, beneficiari ai finanțărilor din Fondul european de garantare agricolă și din Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală. Într-o cauză care constituie un reper în materie de egalitate, Curtea a hotărât, la 1 martie, că practicarea unor prime de asigurare diferite pentru femei și bărbați constituie discriminare pe motive de sex și este incompatibilă cu carta (MEMO/11/123). Statele membre nu au dreptul de a deroga de la acest principiu important în legislația lor națională.

În 2010, Comisia a luat măsuri pentru a garanta dreptul tuturor cetățenilor UE de a circula și de a se stabili într-o altă țară a UE și dreptul de a nu fi discriminați. Pentru a garanta aceste drepturi, Comisia a luat măsuri imediate ca urmare a evenimentelor din vara anului 2010 care au implicat expulzarea unor cetățeni ai UE de origine romă din Franța (SPEECH/10/428 și MEMO/10/502). Comisia a verificat cu atenție dacă operațiunile în cauză au fost efectuate în deplină conformitate cu cerințele UE. Ca urmare a acțiunii Comisiei, Franța și celelalte state membre își modifică în prezent normele, astfel încât acestea să fie în deplină conformitate cu normele UE privind libera circulație.

Context

Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona la 1 decembrie 2009, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a dobândit forță juridică obligatorie.

În octombrie 2010, Comisia a adoptat o strategie pentru a garanta faptul că această cartă este aplicată efectiv. Comisia a elaborat o „listă de control în domeniul drepturilor fundamentale” pentru a consolida evaluarea impactului pe care propunerile sale legislative îl au asupra drepturile fundamentale (a se vedea anexa). De asemenea, Comisia s-a angajat să furnizeze cetățenilor informații privind situațiile în care aceasta poate interveni în chestiuni legate de drepturile fundamentale și să publice un raport anual privind aplicarea prevederilor cartei, pentru monitorizarea progreselor realizate. Publicarea prezentului raport răspunde unei solicitări mai vechi a Parlamentului European.

 

Sursa COM, © europeana.ro

 

Informații suplimentare

Raportul anual al Comisiei privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE este disponibil la:

http://ec.europa.eu/justice/news/intro/news_intro_en.htm

Pagina principală de internet a doamnei Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisar pentru justiție:

http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/reding/index_en.htm

 

ANNEX

1. Overview of letters and questions to the Commission on fundamental rights

 

 

The Commission's “Fundamental Rights "Check List"

 

1. Which fundamental rights are affected?

2. Are the rights in question absolute rights (which may not be subject to limitations, examples being human dignity and the ban on torture)?

3. What is the impact of the various policy options under consideration on fundamental rights? Is the impact beneficial (promotion of fundamental rights) or negative (limitation of fundamental rights)?

4. Do the options have both a beneficial and a negative impact, depending on the fundamental rights concerned (for example, a negative impact on freedom of expression and beneficial one on intellectual property)?

5. Would any limitation of fundamental rights be formulated in a clear and predictable manner?

6. Would any limitation of fundamental rights:

- be necessary to achieve an objective of general interest or to protect the rights and freedoms of others (which)?

- be proportionate to the desired aim?

- preserve the essence of the fundamental rights concerned?

 

 

Actualitatea Reprezentanţei

Participarea Ministrului pentru afaceri europene, George Ciamba, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale

15.10.2019

Ministrul delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, a participat, la Luxemburg, la 15 octombrie 2019, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale, organizată de către Președinția finlandeză a Consiliului UE. Principalele subiecte abordate la reuniune au vizat…

Participarea ministrului justiției, Ana Birchall, la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (Justiție)

07.10.2019

Ana Birchall: Temele dezbătute în cadrul Consiliului JAI prezintă un interes deosebit din perspectiva consolidării spațiului de libertate, securitate și justiție al UE, a continuării discuțiilor inițiate de Președinția română și a creșterii…