Relaţii economice

Evoluţiile macroeconomice în România

In ultimii patru ani, România a înregistrat rezultate bune în ceea ce priveşte stabilitatea macroeconomică şi scăderea inflaţiei. Creşterea PIB-ului în România, cu o rată de aproape 5% pe an, este una din cele mai importante din regiune (investiţiile şi consumul privat fiind principalii factori de creştere economică în 2003). In perioada 2004-2006, creşterea economică în România este estimată la o medie de 5% pe an, ceea ce va conduce la o diminuare a decalajului între PIB-ul pe cap de locuitor în România şi în Uniunea Europeana.

Inflaţia a scăzut de la 17.8% la sfârşitul anului 2002 la 14.1% la sfârşitul anului 2003. Procesul de dezinflaţie a continuat fără să se înregistreze efecte adverse asupra creşterii economice, obiectivul fiind o inflaţie cu o singura cifră, în jurul valorii de 5%, în anul 206. Pe primele şase luni ale anului 2004 inflaţia a atins o medie de 0.7% pe lună.

Politicile fiscale şi monetare prudente au susţinut progresul în stabilizarea macroeconomică şi au stabilit bazele pentru o creştere economică robustă. In anul 2003, balanţa fiscală a fost de aproximativ 2.4% din PIB (mai mică decât cifra de 3% propusă). Politica fiscală a anului 2004 va continua sa susţina dezinflaţia şi controlul deficitului de cont curent actual la un prag confortabil.

In anul 2003 politica monetară a fost restrictivă şi supravegherea bancară a fost întărită. Politica Bancii Naţionale a României va continua să se concentreze asupra obiectivului inflaţie cu o singura cifră în jurul valorii de 5% şi în acelasi timp sa reuşească tranziţia politicii monetare spre “inflation targeting”. De asemenea, Banca Natională a României va continua să monitorizeze creşterea creditelor şi să implementeze măsuri decisive pentru a o ţine sub control, atât din necesităţi macroeconomice cât şi de prudenţă.

Deficitul contului curent a crescut de la 3,4% din PIB în 2002 la 5,9% din PIB în 2003, mai ales datorită creşterii rapide şi robuste a creditelor, ceea ce a întărit cererea internă şi în consecintă, a dus la creşterea importurilor. In 2003 valoarea exporturilor şi importurilor în Euro a crescut cu 6,4%  şi respectiv cu 12,3%. Finanţarea s-a dovedit a fi în mare măsură autonomă. Valoarea investiţiilor directe străine a crescut cu 13,9% în 2003 în comparatie cu 2002. Aceasta tendinţă pozitivă a continuat în primul semestru al anului 2004. Exporturile şi importurile au crescut cu 20,2% şi respectiv 22% iar investiţiile străine directe au crescut cu 47,3% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2003.

Pozitia externă a fost consolidată remarcabil, rezervele oficiale crescând de la 2.5 luni de importuri, la sfârsitul anului 2000, la 3.25 luni la sfârsitul anului 2003 (7,5 milioane de Euro). Datoria publică şi cea garantată public este de aproximativ 27% din PIB.

In ceea ce priveşte reformele structurale, după privatizarea unor importante companii de stat în 2003, procesul este în curs de finalizare şi Autoritatea Naţională pentru Privatizare a fuzionat cu Agentia de Valorificare a Activelor Bancare.

Privatizarea sectorului bancar este de asemenea în faza finală. Finalizarea vânzării Casei de Economii şi Consemnaţiuni (CEC) este preconizată pentru sfârşitul anului 2005, mai devreme decât data prevazută în acordul cu Fondul Monetar International şi cu Banca Mondială. Pe 11 august, şase bănci (JP Morgan, Citigroup Global Markets Ltd., Rothschild Council International, HSBC, Credit Suisse First Boston Europe Ltd., et BNP Parisbas) desemnate consultanţi de privatizare, dintre alte 23, au depus ofertele tehnice şi financiare.

In iunie 2004, Guvernul a vândut 25% din acţiunile celei mai importante banci comerciale - Banca Comerciala Româna (BCR)- Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi International Finance Corporation. Vânzarea a încă 25% din acţiunile BCR către un investitor privat este preconizată până la sfarşitul acestui an.

Au fost puse în practică măsuri care vor ameliora mediul de afaceri românesc, spre exemplu practica "one stop office" pentru procedurile administrative, procedura de "aprobare tacită", adoptarea pachetului legislativ "anti-corupţie", îmbunătăţirea dialogului cu asociaţiile comunităţii de afaceri în ce priveşte politicile economice şi proiectele cele mai importante, inclusiv cu Consiliul Investitorilor Straini, Masa Rotundă Europeană a Industriaşilor, UNICE, AmCham etc. 

Restructurarea şi privatizarea sectorului energetic este în stadiu avansat. Petrom-ul, cea mai mare companie româneasca de petrol şi două din cele mai importante societăţi de distribuţie a energiei electrice - Banat şi Dobrogea - au fost privatizate recent cu succes. Privatizarea celorlalte societăţi de distribuţie a gazului şi a energiei electrice este de asemenea într-o fază avansată. Acest proces este susţinut prin ajustări succesive ale preţurilor atât la energia electrică, cât şi la gaz şi printr-o deschidere progresivă a pieţelor gazului şi energiei ( la 1 ianuarie 2004, gradul de deschidere a pietelor de electricitate şi gaz era de 40%).

Incepând cu luna ianuarie 2004, Codul Fiscal şi Codul de Procedura Fiscală au intrat în vigoare iar Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a devenit operaţională, ceea ce va consolida politica fiscală şi capacitatea administrativă în domeniu.

Instituţiile financiare internaţionale au recunoscut progresele importante înregistrate în ceea ce priveşte politica fiscală şi programul de privatizare. Pe data de 7 iulie 2004, Biroul Executiv al Fondului Monetar International a aprobat un Acord stand-by pentru 24 de luni pentru România, care autorizează accesul la un credit de 250 DST (aproximativ 367 milioane de dolari). Autorităţile Române vor trata acest acord ca pe un acord de tip "precautionary" (fără să utilizeze creditul). 

Expoziție ”Educația și Memoria Holocaustului în România”

08.02.2017

Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană și Ambasada României în Belgia, în cooperare cu vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European Victor Boștinaru, au organizat la 8 februarie 2017, la Bruxelles, sub egida Președinției române a …

Un nou program de stagiu - Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) - Programul Junior Professionals in Delegation (JPD)

16.12.2016

Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate (Înaltul Reprezentant) şi Comisia Europeană (Comisia) au decis să instituie un regim succesor al programului Junior Experts in Delegation (JED) pentru a continua să atragă specialişti…