Relaţii economice

Relaţii comerciale între Romania şi UE

Conform datelor statistice furnizate de Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului / Departamentul de Comerţ Exterior şi Relaţii Internaţionale, valoarea totală a comerţului internaţional al României, în primele șase luni ale anului 2015, a fost de 57.351,7 mil. euro, în creştere cu 6,4%, faţă de primele șase luni ale anului 2014, exportul înregistrând o creştere la 27.029,1 mil. euro (+5,9%), iar importul o creştere la 30.322,6 mil. euro (+6,9%).

Comerţul total intracomunitar al României s-a majorat cu 8,5%, din care exportul a cunoscut o creştere cu 8,6%, iar importul o creştere cu 8,4%.
Pe ansamblul relaţiilor comerciale din afara spaţiului comunitar a fost înregistrată o evoluţie descrescătoare, datorată  scăderii atât a importului, cât mai ales a exportului.

Comerţul total extra-comunitar a crescut cu 0,5% în primele șase luni ale anului 2015, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2014, din care export 7.138,2 mil. euro (-0,9%), iar import 6.991,3 mil. euro (+2,1%).

Pe fondul unei creşteri mult mai mari a volumului comerţului pe relaţia intracomunitară față de cea extra-comunitară, ponderea schimburilor comerciale totale cu ţările UE în comerţul internaţional românesc a crescut de la 73,9% în primele șase luni ale anului 2014, la 75,4% în primele șase luni ale anului 2015.

Analiza exporturilor pe grupe de mărfuri pune în evidenţă faptul că principalele categorii de produse au înregistrat, în general, creşteri ale livrărilor pe piaţa internaţională şi, în funcţie de ponderea deţinută în total export, au influenţat amplitudinea trendului ascendent al exportului realizat în primele șase luni ale anului 2015, comparativ cu primele șase luni ale anului anterior. Astfel, principalele ponderi, în primele 6 luni ale anului 2015 le-au deţinut următoarele grupe de produse: produse ale industriei constructoare de maşini (inclusiv electrotehnică); produse agroalimentare; produse ale industriei textile şi pielăriei; produse ale industriei lemnului, hârtiei (inclusiv mobilă); produse ale industriei chimice şi mase plastice ; articole din piatră, ipsos, ciment, sticlă şi ceramică; metale comune şi articole din acestea.

În structura principalelor grupe de produse, importurile româneşti au înregistrat, în majoritate, creşteri în primele șase luni ale anului 2015, faţă de primele șase luni ale anului anterior. Astfel, creşteri absolute s-au înregistrat la: articole din piatră, ipsos, ciment, sticlă şi ceramică; produse ale industriei constructoare de maşini (inclusiv electrotehnică); produse ale industriei chimice şi mase plastice; produse agroalimentare; metale comune şi articole din acestea; produse ale industriei textile şi pielăriei; produse ale industriei lemnului şi hârtiei (inclusiv mobilă).

 

Orientarea geografică

Exportul şi importul României se desfăşoară, cu precădere, cu statele europene (85,6% din total export şi, respectiv, 89,6% din total import). Comerţul intracomunitar (cu cele 27 ţări membre ale UE) reprezintă o pondere de 73,6% la export şi de 76,9% la import.

În primele șase luni ale anului 2015, primele 10 ţări de destinaţie pentru exporturile româneşti au fost: Germania (cu o pondere în totalul exportului României de 20,0%), Italia (12,6%), Franţa (6,8%), Ungaria (5,3%), Turcia (4,3%), Marea Britanie (4,2%), Bulgaria (3,4%), Spania (2,8%), Polonia (2,8%) şi Cehia (2,5%), ponderea cumulată a acestor ţări fiind de 64,6% în total export.

La import, primele 10 ţări partenere ale României (ţări de origine pentru importuri extra-comunitare şi de expediţie pentru importuri intracomunitare) deţin o pondere de 68,5% din total import realizat în primele șase luni ale anului 2015, respectiv: Germania (19,6%), Italia (11,2%), Ungaria (7,9%), Franţa (5,9%), Polonia (4,8%), China (4,4%), Olanda (3,9%), Austria (3,8%), Federaţia Rusă (3,5%) şi Turcia (3,5%).

 

  1. Negocieri comerciale în plan multilateral (OMC/DDA):

Definitivarea programului de lucru pentru Conferința Ministerială a OMC (CM10 va avea loc in luna decembrie 2015, la Nairobi-Kenya), cu obiectivul identificării unui acord în vederea încheierii rundei Doha nu a fost posibilă în termenul convenit – 31 iulie 2015. In pofida unei activităţi intense, nu a fost posibila atingerea convergentei, pozițiile membrilor OMC menținându-se in continuare divergente. In vederea obtinerii unor rezultate, care sa asigure succesul CM10 se așteaptă o intensificare a dezbaterilor si negocierilor in aceasta toamna.

LDC services waiver :  În cadrul reuniunii COREPER din luna septembrie a.c. s-a decis acceptul de către UE a notificărilor altor membrii OMC privind LDC services waiver. Totodată, COM intenţionează finalizarea notificării UE şi prezentarea acesteia în cadrul reuniunii CTS (Comitetul privind comerţul cu servicii din cadrul OMC) din data de 15 octombrie 2015. În cazul în care acest document nu va fi finalizat în timp util va fi prezentat în cadrul viitoarei reuniuni CTS/OMC. Operaționalizarea derogării privind comerțul cu servicii pentru LDC-uri este foarte importantă în contextul CM10.

 

  1. Negocieri comerciale în plan plurilateral:

ITA – Acordul privind Tehnologia Informațiilor (Informational Technologies Agreement):

După 17 runde de negocieri, la 24 iulie 2015, a fost identificat un acord cu privire la lista extinsă de produse care vor face obiectul acestui acord (ITA-2)

Potrivit acestuia, majoritatea taxelor vamale aferente celor 201 noi produse incluse, vor fi eliminate în următorii 3 ani, începând cu luna ianuarie 2016.

Totodată, se dorește finalizarea acestor negocieri până la Conferinţa Ministerială a OMC de la Nairobi.

EGA – Acordul privind Bunurile de Mediu (Environmental Goods Agreement):

Negocierile pentru liberalizarea comerţului global cu bunuri de mediu au fost lansate în iulie 2014, de către UE şi alţi 13 membri OMC.

Obiectivul vizat: convenirea unui acord care să poată fi adaptat în permanență (living agreement), cu ritmul evoluţiilor tehnologice din domeniul bunurilor de mediu. Acest acord doreşte să înglobeze produsele, serviciile şi tehnologiile cu impact asupra protecției mediului și care contribuie la o dezvoltare economică sustenabilă și ecologică.

Se dorește finalizarea acestui acord în contextul până la Conferinţa Ministerială a OMC de la Nairobi, respectiv până la Conferința Părților (COP21) privind schimbările climatice din decembrie 2015, de la Paris.  

TiSA - Acordul plurilateral privind comerțul cu servicii

In luna octombrie a.c. se va fi organizată cea de-a 14-a rundă de negocieri, a căror discuţii se vor axa pe aspecte precum serviciile financiare, modul 4 de furnizare al serviciilor, reglementări interne şi transparenţa, servicii de livrare, telecomunicaţii, comerţ electronic şi localizare, servicii profesionale, servicii de transport, servicii din domeniul energiei şi cele de mediu. Eforturile se vor concentra pe accelerarea procesului, însă un impuls politic pare a fi tot mai necesar în privința identificării compromisului în ariile de dificultate.

 

  1. Negocieri comerciale în plan bilateral:

TTIP: Obiectivul vizat îl reprezintă atingerea cat mai multor progrese în negocieri, în vederea conturării unei arhitecturi a acordului și finalizării negocierilor la sfârșitul anului 2016. Până în prezent au avut loc 10 runde de negocieri, în care au fost abordate majoritatea capitolelor de negociere, însă progresele atinse nu reflectă încă, pe deplin dorința părților de avansa rapid în aceste negocieri.

JAPONIA: Negocierile privind convenirea unui Acord de Comerț Liber (ACL) bilateral au fost lansate in 2013. Pana in prezent au avut loc 12 runde de negocieri, iar finalizarea negocierilor ar putea să aibă loc la finele anului în curs sau foarte probabil pe parcursul lui 2016.

VIETNAM: După 2 ani si jumătate de negocieri intense (14 runde), UE și Vietnam au convenit de principiu, in luna iulie 2015., asupra conținutului si prevederilor ACL. Aceste este apreciat ca fiind unul foarte bun, echilibrat si cuprinzător, care stabilește noi baze si repere si pentru alte acorduri cu tari in curs de dezvoltare, in special din zona ASEAN.

Relațiile cu țările din Parteneriatul Estic sunt reliefate prin Acordurile de Asociere încheiate cu Republica Moldova, Georgia si Ucraina. Acordurile  de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA) cu Republica Moldova și Georgia se aplica provizoriu de la 1 septembrie 2014, atenția fiind concentrată în prezent pe implementarea acestora, inclusiv a Subcomitetelor instituite, cu obiectivul evaluării progreselor înregistrate in procesele de reforma din cele doua țări.

Aplicarea provizorie a Acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA) cu Ucraina a fost amânată pentru 1 ianuarie 2016, pe fondul situației si disensiunilor înregistrate in relația cu Rusia. In baza acordurilor de la Minsk, au fost initiate consultari trilaterale (UE-RU-UA) pe tema identificarii unor solutii pragmatice la îngrijorările ridicate de către Rusia.

Totodată, au fost finalizate negocierile acordului UE-Canada (CETA), a cărui text se află în procedură de "legal scrubbing", urmând ca în această toamnă să se definitiveze şi să aibă loc procesul de semnare şi ratificare a acordului. Negocierile acordului UE-Singapore au fost încheiate, iar COM a înaintat Curţii Europene de Justiţie solicitarea luării unei decizii în ceea ce priveşte competenţa acordului (mixt sau doar UE) a textului acordului.      

  1. Alte subiecte de interes in domeniul politicii comerciale vizează:

Reglementarea aprovizionării responsabile cu minerale provenite din zone de conflict, în prezent se desfășoară discuţii pentru a contura o poziţie comună a SM luând în considerație amendamentele votate în plenul PE la această propunere și poziția COM vizavi de acestea.

Formularea poziției CONS referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European (PE) şi al Consiliului (CONS) de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1236/2005 privind comerţul cu anumite bunuri susceptibile de a fi utilizate pentru a impune pedeapsa capitală, tortură şi alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, și obținerea mandatului în vederea demarării negocierilor trilaterale - votul INTA pe amendamente a avut loc în data de 22 septembrie 2015, votul în plen urmând să aibă loc în perioada 26-29 octombrie 2015.

Expoziție ”Educația și Memoria Holocaustului în România”

08.02.2017

Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană și Ambasada României în Belgia, în cooperare cu vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European Victor Boștinaru, au organizat la 8 februarie 2017, la Bruxelles, sub egida Președinției române a …

Un nou program de stagiu - Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) - Programul Junior Professionals in Delegation (JPD)

16.12.2016

Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate (Înaltul Reprezentant) şi Comisia Europeană (Comisia) au decis să instituie un regim succesor al programului Junior Experts in Delegation (JED) pentru a continua să atragă specialişti…