Politica Externă şi de Securitate Comună

Politica Comună de Securitate şi Apărare

Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC) a apărut şi s-a dezvoltat ca o consecinţă firească a procesului de construcţie europeană, în condiţiile în care au devenit evidente beneficiile acţiunii comune derulate sub egida Uniunii pe plan internaţional. În esenţă, PESC este constituită din ansamblul deciziilor la care statele membre, inclusiv România, ajung în comun, privind relaţionarea lor prin intermediul Uniunii cu ceilalţi actori din sistemul internaţional.

Politica de Securitate şi Apărare Comună (PSAC) constituie braţul  operaţional al PESC. PSAC este un instrument relativ recent al palierului interguvernamental al UE, aflat în evoluţie conceptuală din 1998 (summit-ul franco-britanic de la Saint Malo) şi operaţionalizat din 2003 - când a fost adoptată Strategia Europeană de Securitate (SES) şi au fost lansate primele misiuni - şi destinat îndeplinirii obiectivelor definite prin Strategie. Raportul de implementare a SES (2008) consemnează noile provocări ale mediului internaţional de securitate.

O contribuţie importantă în sprijinul consolidării securităţii UE şi a celei internaţionale, o reprezintă numeroasele misiuni de gestionare a crizelor –  din 2002, când a fost creată prima misiune civilă în domeniul poliţiei, EUPM Bosnia şi Herţegovina, au fost lansate aproximativ 30 de misiuni civile şi operaţii militare. În timp, Uniunea Europeană şi-a construit reputaţia unui actor capabil de o abordare cuprinzătoare în materie de gestionare a crizelor, în măsură să recurgă atât la instrumente din sfera civilă, cât şi din cea militară. Statele membre UE depun eforturi constante în sensul ameliorării capacităţilor civile şi militare de care dispun, pentru a răspunde adecvat diverselor provocări de securitate, într-un mediu internaţional complex şi adeseori imprevizibil.

România s-a implicat în PSAC încă din etapele sale incipiente, construindu-şi propriul profil. În prezent, ţara noastră este un participant activ la PSAC, atât pe dimensiunea politică, consacrată susţinerii intereselor identificate de statele membre ca fiind comune în domeniul securităţii şi apărării, cât şi pe cea operaţională, contribuind la numeroase misiuni civile şi operaţii militare ale UE de gestionare a crizelor.

Intrarea în vigoare în decembrie 2009 a Tratatului de la Lisabona a marcat un nou capitol în consolidarea cadrului instituţional de abordare a Politicii de Securitate şi Apărare Comune, prin instituirea postului de Înalt Reprezentant al UE pentru Politica Externă şi de Securitate şi prin înfiinţarea Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE).

Modificările urmăresc eficientizarea modului de acţiune al PSAC, în paralel păstrându-se caracterul interguvernamental şi principiul unanimităţii pentru luarea deciziilor. În contextul procesului general de consolidare a politicii de securitate şi apărare comune, UE continuă să îşi rafineze conceptele şi abordările faţă de diferite spaţii de interes, în ultimii ani adoptând, în linie cu Abordarea Cuprinzătoare în materie de conflicte externe şi crize, o serie de Strategii regionale - Strategia UE pentru Sahel, Cornul Africii sau Golful Guineei. Comunicarea comună a Comisiei şi Înaltului Reprezentant al UE privind Abordarea Cuprinzătoare în materie de conflicte externe şi crize a fost emisă în decembrie 2013. Abordarea Cuprinzătoare urmăreşte ca acţiunea UE să devină mai consistentă, mai eficientă, recurgând la o abordare strategică în plan extern. Abordarea Cuprinzătoare presupune mai mult decât implicarea în teatre externe cu misiuni civile şi operaţii militare, vizând angajarea timpurie în procesul de planificare a unei intervenţii a tuturor actorilor care pot avea valoare adăugată şi facilita la depăşirea crizei respective (state membre UE, grupuri de lucru specializate ale Consiliului UE, Delegaţiile UE din terţe state, reprezentanţi speciali ai UE, actori din sfera diplomatică, cea civilă, militară, a asistenţei pentru dezvoltare şi a celei umanitare).

În decembrie 2013, după mai mulţi ani în care domeniul securităţii şi apărării a figurat mai puţin pregnant pe agenda Consiliilor Europene, în mare măsură din cauza crizei financiare, a avut loc o reuniune în contextul căreia au fost adoptate decizii în vedere revigorării sectorului apărării. Astfel, şefii de stat şi de guvern au decis că se impune dezvoltarea în continuare a unei Politici de Securitate şi Apărare credibile şi eficiente. Concluziile Consiliului European din decembrie 2013  au  identificat, totodată, 3 domenii prioritare în care acţiunea UE trebuie să  se concentreze în perspectivă:

Creşterea eficacităţii, vizibilităţii şi impactului PSAC (UE trebuie să îmbunătăţească trimiterea rapidă în teatru a misiunilor civile şi propriile capacităţi de răspuns rapid; vor fi avute în vedere şi domenii precum apărarea cibernetică, securitatea maritimă şi managementul frontierelor);

Dezvoltarea capacităţilor prin aprofundarea cooperării în procesul de dezvoltare a capacităţilor militare. Sub egida Agenţiei Europene de Apărare/EDA vor fi dezvoltate în comun proiecte dedicate sistemelor aeriene pilotate de la distanţă, ameliorării capacităţilor de realimentare a aeronavelor în zbor, comunicaţiilor guvernamentale prin satelit, apărării cibernetice;

Întărirea industriei europene de apărare, urmărindu-se ca aceasta să fie integrată, sustenabilă, inovativă şi competitivă. Statele membre vor depune eforturi pentru ajutorarea întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru edificarea de standarde comune în planul industriei de apărare, recunoaşterea reciprocă a certificărilor militare şi aprofundarea cooperării între cercetarea civilă şi cea militară.

Consiliul European din iunie 2015 a examinat progrese în direcția trasată în decembrie 2013 și a continuarea eforturilor. Între altele, a decis ca Strategia de Securitate să fie revizuită. Noul document, care va avea forma unei strategii globale de politică externă și de securitate, va fi definitivat până la următorul Consiliu European pe tema PSAC, așteptat pentru iunie 2016.

 

Impactul Tratatului de la Lisabona în sfera PSAC

Tratatul de la Lisabona inovează considerabil în domeniul PSAC, urmărind obiectivul de a întări dimensiunea de securitate a UE. Sunt aduse o serie de modificări care schimbă vechiul mod de desfăşurare al PESA/Politica Europeană de Securitate şi Apărare (prevăzută a deveni o Politică de Securitate şi Apărare Comună – Common Security and Defence Policy) şi formalizează aşadar transformarea PESA în PSAC, păstrând totodată caracterul său interguvernamental şi principiul unanimităţii.

O parte dintre modificările în planul concret vor fi mai clare în momentul definitivării elementelor legate de arhitectura instituţională a PSAC. Rolul şi locul special al ÎR pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate şi Serviciul de Acţiune Externă (SEAE) reprezintă, de asemenea, elemente de noutate.

Capacităţile militare vor rămâne, în continuare, la dispoziţia statelor membre, ele putând fi oferite ca resurse în desfăşurarea operaţiilor PSAC, pe baze voluntare, dar conceptul de cooperare structurată permanentă va permite statelor membre care doresc, îndeplinesc criteriile şi au realizat angajamente privind capacităţile militare stabilite prin Protocolul 10 anexat la Tratatul de la Lisabona, în ceea ce priveşte dezvoltarea de capacităţi pentru PSAC, o integrare militară superioară. Tratatul introduce, de asemenea, posibilitatea creării unui fond iniţial de gestionare a operaţiilor şi vizează o îmbunătăţire a capacităţilor cu sprijinul şi sub orientarea Agenţiei Europene de Apărare/EDA.

Un aspect deosebit de important pentru creşterea eficienţei misiunilor UE de gestionare a crizelor, conform Tratatului de la Lisabona, îl reprezintă extinderea ariei de acţiune a misiunilor dincolo de cele existente, de tip umanitar, de menţinere a păcii şi management al crizelor, inclusiv impunerea păcii (cunoscute ca sarcini de tip Petersberg), prin includerea operaţiilor comune de dezarmare, furnizarea de asistenţă şi consiliere militară, combaterea terorismului. De asemenea, elemente de noutate sunt clauza de solidaritate şi cea de asistenţă şi sprijin reciproc în caz de agresiune.

Expoziție ”Educația și Memoria Holocaustului în România”

08.02.2017

Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană și Ambasada României în Belgia, în cooperare cu vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European Victor Boștinaru, au organizat la 8 februarie 2017, la Bruxelles, sub egida Președinției române a …

Un nou program de stagiu - Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) - Programul Junior Professionals in Delegation (JPD)

16.12.2016

Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate (Înaltul Reprezentant) şi Comisia Europeană (Comisia) au decis să instituie un regim succesor al programului Junior Experts in Delegation (JED) pentru a continua să atragă specialişti…