Politici UE

Politica Externă şi de Securitate Comună

Politica Europeană de Vecinătate (PEV) a fost lansată pe de-o parte, în scopul de a evita crearea de noi linii de separaţie între UE lărgită şi vecinii săi, şi pe de alta, pentru a consolida prosperitatea, stabilitatea şi securitatea în interiorul şi în jurul UE. În acest sens, PEV abordează totodată obiectivele strategice prezentate în Strategia de securitate europeană din decembrie 2003.

Cadrul general al PEV a fost prezentat, în premieră, în comunicarea Comisiei Europene privind Europa lărgită, în martie 2003, şi a fost urmată de un document de strategie mai amplu privind Politica Europeană de Vecinătate publicat în mai 2004, document prin care se defineşte în termeni concreţi modul în care UE propune cooperarea cu statele vizate de PEV.

Prin PEV, UE îşi propune conturarea unei abordări coerente a relaţiilor Uniunii cu statele din vecinătatea sa estică şi sudică, care să permită intensificarea cooperării în vederea creării unei zone de prosperitate şi bună vecinătate. Este vorba de o relaţie privilegiată, bazată pe un angajament reciproc în favoarea valorilor comune (democraţie, drepturile omului, statul de drept, buna guvernare, principiile economiei de piaţă şi dezvoltarea durabilă).

PEV rămâne însă distinctă de procesul de lărgire a UE, chiar dacă există posibilitatea de evoluţie a relaţiilor unor state cu UE către o aderare ulterioară.

România are un interes natural în facilitarea, în vecinătatea UE, a unui spaţiu comun de stabilitate, securitate şi progres, în adâncirea relaţiilor dintre UE şi vecinii din Est şi din Sud, pe baza intereselor comune şi a valorilor împărtăşite.

Parteneri

PEV se aplică statelor din vecinătatea imediată, terestră sau maritimă a UE:

  • în vecinătatea sudică - Algeria, Maroc, Tunisia, Egipt, Iordania, Israel şi Autoritatea Naţională Palestiniană, Liban, Libia şi Siria;
  • în vecinătatea estică - Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Armenia, Azerbaidjan şi Georgia.

Chiar dacă Federaţia Rusă este un stat vecin al UE, relaţiile bilaterale sunt fondate pe un parteneriat strategic distinct care înglobează patru „spaţii comune”.

Elementul central al PEV este reprezentat de planurile de acţiune bilaterale convenite de către UE cu fiecare dintre parteneri. Acestea definesc un program de reforme politice şi economice cu priorităţi pe termen scurt şi mediu. UE a încheiat Planuri de Acţiune cu R. Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan din vecinătatea estică şi Israel, Iordania, Autoritatea Palestiniană, Maroc, Tunisia, Liban şi Egiptul din vecinătatea sudică.

Dat fiind faptul că PEV se bazează pe acorduri existente (Acorduri de Parteneriat şi Cooperare şi Acorduri de Asociere în cadrul parteneriatului euro-mediteranean, PEV nu este operaţională încă în cazul Libiei sau Siriei, ţinând cont că astfel de acorduri nu sunt în vigoare. Pentru Belarus a fost lansat un Plan de Acţiune virtual în care se stipulează posibilităţile de colaborare UE-Belarus şi condiţiile pentru guvernul bielorus pentru materializarea acestei cooperări.

Finanţare

Asistenţă financiară pentru implementarea PEV este acordată prin Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat (ENPI) care totalizează 11, 2 miliarde de euro în perioada 2007-2013.

ENPI are patru componente:

  • bilaterală (destinate relaţiei bilaterale între UE şi fiecare stat partener şi care reprezintă cea mai mare parte a fondurilor);
  • ENPI Inter-regional (Erasmus Mundus, TAIEX, twinning, Facilitatea de Investiţii pentru Vecinătate-NIF, etc.);
  • ENPI Regional Est şi ENPI Regional Sud (dedicate proiectelor regionale)
  • ENPI-CBC (destinat finanţării programelor de cooperare transfrontalieră).

În martie 2010, Comisia Europeană a decis să aloce, sub ENPI, suma de 5,7 miliarde Euro pentru finanţarea proiectelor de reformă politică şi economică în statele acoperite de PEV, precum şi pentru cooperarea regională, pentru perioada 2011 – 2013. Finanţarea depăşeşte alocările din perioada precedentă (2007 – 2010), când s-au cifrat la 5,8 miliarde Euro pentru 4 ani.

Evoluţii

Pentru a mări eficienţa PEV în dezvoltarea relaţiilor dintre UE şi statele partenere şi impulsionarea reformelor în statele vecine, în decembrie 2006 a fost lansată Politica Europeană de Vecinătate consolidată fiind propusă îmbunătăţirea cooperării economice şi comerciale, facilitarea mobilităţii şi gestionarea fenomenului migrator, promovarea schimburilor people-to-people, construirea unei dimensiuni tematice/sectoriale a PEV, intensificarea cooperării politice, întărirea cooperării regionale, îmbunătăţirea cooperării financiare.

O atenţie sporită a fost acordată zonei Mării Negre, pregătind terenul pentru o nouă Comunicare a Comisiei, intitulată „Sinergia Mării Negre - o nouă iniţiativă de cooperare regională” , la 11 aprilie 2007. Iniţiativa îşi propune cooperarea în domenii vizând democraţia, respectul pentru drepturile omului şi buna guvernare, managementul migraţiei şi îmbunătăţirea securităţii, conflictele îngheţate, energia, transportul, mediul, politica maritimă, comerţul, reţelele de cercetare şi educaţie, ştiinţă şi tehnologie, ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale, dezvoltarea regională. A fost lansată oficial la 14 februarie 2007 în cadrul unei conferinţe la nivel înalt la Kiev. Stimulentele propuse de Comisia Europeană au fost operaţionalizate, conducând la impulsionarea reformelor interne în statele partenere şi la apropierea acestora de UE.

Actualitatea Reprezentanţei

Participarea Ministrului pentru afaceri europene, George Ciamba, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale

15.10.2019

Ministrul delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, a participat, la Luxemburg, la 15 octombrie 2019, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale, organizată de către Președinția finlandeză a Consiliului UE. Principalele subiecte abordate la reuniune au vizat…

Participarea ministrului justiției, Ana Birchall, la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (Justiție)

07.10.2019

Ana Birchall: Temele dezbătute în cadrul Consiliului JAI prezintă un interes deosebit din perspectiva consolidării spațiului de libertate, securitate și justiție al UE, a continuării discuțiilor inițiate de Președinția română și a creșterii…