Politici UE

Politica Agricolă Comună

Politica Agricolă Comună (PAC) se numără printre primele politici comune adoptate de Uniunea Europeană și este cea mai integrată politică europeană la nivelul UE.

PAC este fundamentată pe principiile pieţei unice, preferinţei comunitare (favorizarea consumului de produse originare din Uniunea Europeană) şi al solidarităţii financiare (măsurile comune sunt finanţate dintr-un buget comun).

Încă de la conturarea sa ca politică europeană comună, PAC a cunoscut o serie de reforme succesive, influenţate în principal de necesităţile agriculturii europene, de procesele de lărgire a UE, de posibilitatea de desfacere a produselor pe piaţa mondială etc.

Reformele PAC au vizat în principal simplificarea modului de acordare a subvenţiilor, eficientizare şi reducerea costurilor bugetare, evoluând de la o politică agricolă care inițial acorda sprijin pentru dezvoltarea producţiei (plăți cuplate de producție), la o politică orientată către cerinţele pieţei, axată pe parametri calitativi, ecologici şi de siguranţă alimentară (plăți decuplate de producție), cu accent pe utilizarea eficientă şi durabilă a resurselor.

Reforma PAC din 2013 a adus o schimbare radicală a acestei politici, transformând-o dintr-o politică a anilor ’50 într-o politică a mileniului 3, cu componente obligatorii de mediu (înverzirea în special). În plus, s-au avut în vedere consolidarea competitivității sectorului, promovarea unei agriculturi durabile și inovatoare, ocuparea forței de muncă și creșterea economică în zonele rurale.

Această reformă a vizat totodată adaptarea politicii agricole la noile provocări precum siguranța alimentelor la nivel mondial, schimbările climatice, gestionarea durabilă a resurselor naturale și susținerea zonelor rurale, cu menținerea vitalității economiei rurale.

PAC a deţinut pentru mult timp unul dintre primele locuri în cadrul politicilor comunitare, din perspectiva resurselor financiare alocate acestei politici, însă acestea au fost într-o continuă scădere ajungând la 40% din bugetul european în 2013 faţă de 75% în 1984.

 În contextul noii PAC, de interes aparte pentru România sunt: înverzirea, care facilitează stabilirea de perdele de protecție forestieră (cu rol deosebit în combaterea efectelor schimbărilor climatice - secetă); noile scheme de plăți directe destinate fermelor mici (85% dintre beneficiarii plăților directe în România dețin mai puțin de 5 hectare de teren);  tineri fermieri (În România majoritatea fermierilor au peste 55 de ani); noua politică de dezvoltare rurală menită să contribuie la reducerea decalajelor între zonele rurale din UE.

Toate aceste aspecte noi au condus însă la creșterea semnificativă a birocrației pentru administrație și fermieri, motiv pentru care s-a declanșat un procesul de reflecție pentru a simplifica regulile de aplicare astfel încât beneficiarii să poată beneficia cât mai ușor de instrumentele puse la dispoziție de noua PAC.

România are alocate sume importante pentru aplicarea noii PAC în perioada 2014 – 2020, care pot avea o contribuție esențială la creșterea competitivității agricultorilor români, la mai buna utilizare a resurselor naturale, la o agricultură mai ’’verde’’ și la creșterea economiei rurale, respectiv la îmbunătățirea nivelului de trai în mediul rural.   

 

Expoziție ”Educația și Memoria Holocaustului în România”

08.02.2017

Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană și Ambasada României în Belgia, în cooperare cu vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European Victor Boștinaru, au organizat la 8 februarie 2017, la Bruxelles, sub egida Președinției române a …

Un nou program de stagiu - Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) - Programul Junior Professionals in Delegation (JPD)

16.12.2016

Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate (Înaltul Reprezentant) şi Comisia Europeană (Comisia) au decis să instituie un regim succesor al programului Junior Experts in Delegation (JED) pentru a continua să atragă specialişti…