Instituţiile UE

Reprezentarea României în instituţiile UE

Reprezentarea României în instituţiile UE

România este reprezentată în cadrul instituţiilor şi organelor UE – Consiliul, Comisia Europeană, Parlamentul European prin membri desemnaţi/aleşi, încă de la aderarea la UE.

Sistemul de vot în Consiliu 

Începând cu 1 noiembrie 2014, majoritatea calificată este definită ca reprezentând cel puţin 55% din statele membre, cuprinzând cel puţin 16 state membre şi 65% din populaţia Uniunii. În cazul în care Consiliul hotărăşte altfel decât la propunerea Comisiei sau a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, procentul necesar de reprezentare a statelor membre devine 72% (21 de state membre). Cu toate acestea, între 1 noiembrie 2014 şi 31 martie 2017, la solicitarea unui stat membru, deciziile pot fi adoptate conform sistemului în vigoare până la 31 octombrie 2014.

Până la această dată, conform Tratatului de la Lisabona, modalitatea de adoptare a deciziilor în cadrul Consiliului UE a fost prin majoritate calificată, potrivit unui sistem prin care, pentru adoptarea unei decizii a Consiliului UE, erau necesare 260 de voturi dintr-un total de 352. Voturile trebuiau să provină din partea a cel puţin 15 state membre şi să reprezinte cel puţin 62% din populaţia UE. România are drept de vot în toate reuniunile Consiliului Uniunii Europene. Ca cel de-al şaptelea stat membru, după mărime/criteriu demografic, României i-au fost atribuite 14 voturi (după Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania şi Polonia).

 

Reprezentanţii României în instituţiile UE

României îi revin următoarele poziţii în cadrul instituţiilor europene:

 

Comisia Europeană

  • 1 comisar european pentru mandatul 2014-2019 – Corina Creţu, căreia i-a fost atribuit portofoliul politica regională – un portofoliu important care, prin natura şi responsabilităţile pe care le implică, face parte din majoritatea grupurilor de coordonare pe orizontală (aşa numitele „echipe de proiect”) din cadrul Comisiei Europene. Conceptul de „echipă de proiect” a fost introdus în structura Comisiei Europene în noiembrie 2014.

Politica regională a UE reprezintă una dintre cele mai importante politici europene, având ca scop principal reducerea decalajelor de dezvoltare între diferitele regiuni europene/asigurarea unei mai mari coeziuni între aceste regiuni, în principal prin investiţii care să contribuie la consolidarea competitivităţii şi creşterii economice la nivelul Uniunii, îmbunătăţirea calităţii vieţii, crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea durabilă.

 

Parlamentul European

În legislatura 2014-2019, cetăţenii României sunt reprezentaţi în Parlamentul European de 32 de deputaţi europeni, aleşi prin vot direct în urma alegerilor desfăşurate la 25 mai 2014. Parlamentarii europeni aleşi vor ocupa această poziţie până în anul 2019, când vor avea loc alegeri europene în toate statele membre pentru desemnarea unui nou Parlament European. Mandatul din perioada 2014-2019 este cel de al treilea pentru europarlamentarii români şi al doilea mandat complet, de 5 ani.

Repartizarea în grupurile politice din PE:

  • 12 parlamentari afiliaţi grupului PPE;
  • 15 parlamentari afiliaţi grupului S&D;
  • 3 parlamentari afiliaţi grupului ALDE;
  • 1 parlamentar afiliat grupului ECR;
  • 1 parlamentar afiliat grupului ENF.

Pentru mai multe informaţii privind reprezentanţii României în Parlamentul European, precum şi activitatea acestora puteţi consulta site-ul: http://www.europarl.europa.eu/

 

Consiliul UE

Alţi reprezentanţi ai României în cadrul instituţiilor UE

De asemenea, Banca Naţională a României face parte din Sistemul European al Băncilor Centrale, iar guvernatorul acesteia participă ca membru cu drepturi depline laConsiliul General al Băncii Centrale Europene şi la comitetele acesteia.

Cetăţenii români au dreptul de a lucra în cadrul instituţiilor comunitare. Procedura standard de obţinere a unui astfel de post este concursul. Procedura de selectare prin concurs a personalului în cadrul instituţiilor europene presupune două mari etape:selecţia, organizată de Oficiul European pentru Selecţia Personalului (EPSO), în urma căreia se stabilesc listele de rezervă, şi recrutarea propriu-zisă, realizată de instituţiile europene pe baza acestor liste. Orice cetăţean român care îndeplineşte condiţiile cerute de instituţiile comunitare care scot la concurs posturile vacante se poate prezenta la concursurile organizate periodic de fiecare dintre instituţiile comunitare, având posibilitatea să devină funcţionar comunitar.

Octombrie 2016

Expoziție ”Educația și Memoria Holocaustului în România”

08.02.2017

Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană și Ambasada României în Belgia, în cooperare cu vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European Victor Boștinaru, au organizat la 8 februarie 2017, la Bruxelles, sub egida Președinției române a …

Un nou program de stagiu - Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) - Programul Junior Professionals in Delegation (JPD)

16.12.2016

Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate (Înaltul Reprezentant) şi Comisia Europeană (Comisia) au decis să instituie un regim succesor al programului Junior Experts in Delegation (JED) pentru a continua să atragă specialişti…