Centrul de presă

Starea afacerilor europene în România, după cinci ani de la aderarea la UE

 În actualul cadru guvernat de Tratatul de la Lisabona, este necesară o nouă lege de coordonare a afacerilor europene, care să permită o mai mare implicare a Parlamentului român şi a actorilor interesaţi în procesul decizional legat de afacerile europene. Aceasta este una dintre concluziile dezbaterii "Starea afacerilor europene în România, după cinci ani de la aderarea la UE". Dezbaterea a fost organizată de Clubul România-UE, la sediul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană. Clubul România-UE, din care fac parte români care lucrează în afacerile europene la Bruxelles, intenţionează să promoveze mai activ o dezbatere privind reforma cadrului legislativ existent în domeniul afacerilor europene şi să contribuie la îmbunătăţirea cooperării dintre românii care lucrează în instituţiile comunitare si in afacerile europene. O prima discuţie sectorială ar putea viza fondurile comunitare in Romania si viitorul cadru financiar al UE pentru perioada 2014-2020.

Întrebările la care a încercat să răspundă această dezbatere s-au referit la: modul în care se structurează procesul de luare a deciziilor în România, formarea alianţelor în Consiliul UE, modul in care se pot implica mai mult românii din Bruxelles şi în ce domenii, dacă e nevoie de o nouă lege a afacerilor europene etc.

Consilierul prezidenţial Leonard Orban, a arătat: pentru a ţine cont de noile realităţi în contextul de după Tratatul de la Lisabona, este necesară adoptarea unei noi legi a afacerilor europene, care să fie în concordanţă cu prevederile Tratatului Lisabona, care conferă parlamentelor o putere sporită în procesul decizional european. De asemenea, este necesar un consens naţional în ceea ce priveşte afacerile europene, precum si o mai mare dezbatere in acest domeniu. Răspunzând unei întrebări, domnul Orban a adăugat că, printre priorităţile României în perioada următoare, se numără: aderarea la Schengen, eliminarea MCV, iar pe termen mai lung, aderarea la euro, includerea Republicii Moldova în mecanismul european şi, dincolo de toate acestea, consolidarea Uniunii Europene.

Domnul Mihnea Motoc, Ambasador al României pe lângă Uniunea Europeană, a subliniat că: România e capabilă să promoveze interese complexe, cum a fost cazul strategiei Dunării. In momentul de faţă, nu cred că putem vorbi despre alianţe permanente intre noile state membre/vechile state membre, e mai degrabă vorba despre evaluarea impactului legislativ, financiar al unor propuneri, iar alianţele sunt formulate în consecinţă. Iar România face acest lucru.

Parlamentarii europeni români colaborează foarte bine cu Reprezentanţa României pe lângă Uniunea Europeană şi cu Camera Deputaţilor şi Senatul de la Bucureşti. Negocieri dificile vor avea loc pentru bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020, având în vedere că Parlamentul poate adopta sau respinge propunerea de buget. Negocierile vor fi dure pentru România, a declarat domnul Theodor Stolojan, parlamentar european.

Este clar că este necesară o mai bună consultare a parlamentarilor europeni în special cu patronatele. Sindicatele sunt destul de active, dar e necesară şi o consultare mai activă a patronatelor, a arătat domnul Iuliu Winkler, parlamentar european.

În momentul de faţă, consultarea actorilor interesaţi trebuie îmbunătăţită. Este necesară îmbunătăţirea cadrului legislativ şi consultarea actorilor interesaţi, cum ar fi sindicatele, patronatele, ONG-urile în ceea ce priveşte mandatul de negociere al României la Bruxelles. Poate ar fi necesară un fel de Carte Verde, care să determine o dezbatere referitoare la cadrul legislativ necesar care ar permite României sa îţi apere mai bine interesele pe scena europeana, a arătat Raul Rădoi, coordonatul Grupului România.

La finalul dezbaterii, Clubul România-UE şi Grupul România şi-au exprimat disponibilitatea de a se implica activ în îmbunătăţirea cadrului legislativ privind afacerile europene în România. De asemenea, s-a arătat că e necesară formarea unei baze de discuţii regulate cu românii care lucrează în instituţiile comunitare, iar o primă întâlnire sectorială ar putea viza fondurile comunitare pentru România şi viitorul cadru financiar. 

 

 

Informaţii suplimentare: 

Notă: Clubul „România – UE” Bruxelles, înfiinţat în anul 2003, este un grup independent de experţi români care locuiesc şi îşi desfăşoară activitatea în Belgia, mulţi dintre membri fiind direct implicaţi în activităţile specifice capitalei europene. Clubul este independent financiar, fără caracter religios sau politic, independent de orice structură guvernamentală sau partid politic din România sau UE. Scopul său principal este de a contribui la integrarea pe termen lung a României în UE. Clubul se doreşte un "think-tank" care să se constituie într-un element de opinie obiectiv şi independent în ceea ce priveşte relaţiile dintre România şi UE. Clubul nu desfăşoară activităţi comerciale şi nu urmăreşte realizarea unui profit material.

 

Contact: Alex Matei, Club România-UE, alex.matei@ec.europa.eu, Ioana Gligor, Club România-UE, ioana.gligor@ec.europa.eu

 

 

Actualitatea Reprezentanţei

Participarea ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu la reuniunea Consiliului Afaceri Externe

20.01.2020

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat luni, 20 ianuarie 2020, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe, desfășurată la Bruxelles. Agenda reuniunii a avut ca puncte principale de discuție: regiunea Sahel și diplomația climatică, iar dejunul de…

Participarea ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu la reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Externe

10.01.2020

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat vineri, 10 ianuarie 2020, la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Externe, convocată de Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate/Vicepreședinte al Comisiei…