Centrul de presă

Interviu cu doamna ambasador Luminiţa Odobescu, Reprezentant Permanent al României la Uniunea Europeană pentru emisiunea "În prim-plan, România", Radio Romania Internațional

Realizator emisiune: Rareş Cristea - Avem, pentru dumneavoastră, un interviu cu Excelenţa Sa Luminiţa Teodora Odobescu, reprezentant permanent al României la Uniunea Europeană. Colega mea, Nicoleta Stoica, a stat de vorbă, pentru dumneavoastră, cu Excelenţa Sa Luminiţa Teodora Odobescu, reprezentant permanent al României la Uniunea Europeană. 

Reporter: Vă reamintesc, doamnelor şi domnilor, că, începând cu 1 ianuarie 2019, România va prelua Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, pe care o va exercita timp de şase luni, o perioadă ce va fi marcată de o maximă responsabilitate pentru definirea viitorului Uniunii, odată cu finalizarea procesului Brexit, precum şi de o încărcătură simbolică, în care cetăţenii europeni să aibă sentimentul unităţii, solidarităţii, dar şi al viitorului comun. Ce reprezintă deţinerea acestui mandat pentru ţara noastră ne spune Excelenţa Sa, doamna ambasador Luminiţa Odobescu, reprezentant permanent al României la Uniunea Europeană. Bun găsit şi vă mulţumim, doamna ambasador, pentru faptul că sunteţi alături de Radio România Internaţional!

Luminiţa Odobescu: Bună ziua şi celor care ne ascultă!

Reporter: În contextul european actual, dinamic şi dificil, am putea spune, cum poate contribui România la structurarea unei strategii axate pe coeziune în cele şase luni în care va deţine Preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene?

Luminiţa Odobescu: Într-adevăr, în centrul Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, începând de la 1 ianuarie 2019, se va afla conceptul de coeziune. Şi aici, o primă prioritate se referă la dezvoltarea durabilă, reducerea decalajelor de dezvoltare faţă de celelalte state membre, la ocupare şi la drepturi sociale. Convergenţa economică socială şi teritorială este o provocare pentru Uniunea Europeană, mai ales în actualul context politic, în care ne confruntăm cu o erodare a încrederii cetăţenilor în proiectul european.

În România, politica de coeziune a dat rezultate, a adus beneficii concrete, creşterea Produsului Intern Brut de la aderare până în prezent fiind una semnificativă, de peste 50% în ultimii 10 ani. Iar acest fapt se datorează, în mare măsură, investiţiilor realizate din fonduri europene.

Dintre toate politicile europene, coeziunea este politica de investiţii cu cel mai semnificativ impact la nivel naţional, regional şi local în ţara noastră. Este politica cea mai vizibilă pentru cetăţenii noştri. Acesta este motivul pentru care vom promova coeziunea ca prioritate pe agenda europeană. O strategie axată pe coeziune, în viziunea noastră, în viziunea României, înseamnă ambiţii mai mari pentru reducerea disparităţilor teritoriale şi sprijinirea incluziunii sociale, aşa cum am menţionat mai devreme. Competitivitatea la nivel global nu poate fi realizată decât prin investiţii sustenabile, care să nu lase în urmă regiunile mai sărace şi să ofere sprijin pentru reforme, pentru inovare şi dezvoltare economică. România îşi doreşte să pună în evidenţă impactul pozitiv pe care viitoarea politică de coeziune o are în avansarea şi consolidarea proiectului european.

Reporter: Ce subiecte proprii poate propune ţara noastră în timpul Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, dincolo de faptul că, aşa cum spuneam şi la începutul interviului nostru, va avea de gestionat şi de închis cât mai multe dosare deja deschise în alte preşedinţii, respectiv de faptul că, pe parcursul Preşedinţiei române, vor avea loc mai multe evenimente importante, care nu depind de România, spre exemplu, ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, alegerile europene din mai 2019 sau discutarea cadrului financiar multianual post 2020? 

Luminiţa Odobescu: Aşadar, la începutul anului viitor, România va prelua, pentru o perioadă de şase luni, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Este prima dată, de când am devenit membru al Uniunii Europene, în 2007, când vom ocupa această poziţie. Preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene va reprezenta o etapă importantă pentru ţara noastră în consolidarea statutului de stat membru al Uniunii Europene. Este o oportunitate, o oportunitate de a ne reafirma angajamentul în procesul de consolidare al proiectului european şi de a demonstra capacitatea politică şi administrativă de a exercita cu succes obligaţii importante în cadrul Uniunii Europene. Într-adevăr, cum aţi spus şi dumneavoastră, va fi o perioadă încărcată, plină de provocări în ceea ce priveşte agenda europeană pe durata Preşedinţiei noastre. Suntem la un final de ciclu legislativ, la 29 martie un stat membru va părăsi Uniunea Europeană, pregătim viitorul, prin summitul de la Sibiu, şi vom avea, în mai, anul viitor, alegeri europene.

În calitate de Preşedinţie, este esenţial să întărim consensul la nivel european, urmând priorităţi pragmatice, ambiţioase, dar care să fie şi realiste. Este necesar să depăşim liniile de diviziune prin implicarea mai activă a cetăţenilor europeni şi prin promovarea de iniţiative comune şi incluzive pentru beneficiile tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene are în prim-plan cetăţeanul european, iar eforturile noastre se vor concentra cu precădere pe dosarele legislative şi nelegislative cu impact direct şi imediat asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor. În acest scop, urmărim, ne-am propus să obţinem rezultate tangibile prin avansarea cât mai multor dosare în primele luni ale mandatului, până la alegerile europarlamentare. În contextul în care la 29 martie, Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, vom pune accentul mai departe pe ideea de unitate. Ulterior, un moment de importanţă majoră pentru noi îl va constitui summitul de la Sibiu, din 9 mai, care va fi dedicat viitorului Uniunii Europene şi agendei strategice europene. Iar summitul de la Sibiu vine în cel mai potrivit moment, înaintea alegerilor europarlamentare şi a noului ciclu instituţional european, pentru a trasa o viziune de viitor pentru viitorul proiectului european.

După cum spuneam, Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene are în centrul ei ideea de coeziune şi de cetăţean. Există patru priorităţi, patru capitole pe care le urmărim. În primul rând, vorbim de o Europă a convergenţei, cu accent pe creştere, coeziune, competitivitate, conectivitate şi, mai ales, pe reducerea decalajelor de dezvoltare, ocupare şi drepturi sociale. Iar, din această perspectivă, vom urmări să avansăm negocierile pe Cadrul Financiar Multianual post 2020, cu accent, evident, pe pachetul de coeziune şi cel privind Politica Agricolă Comună. În egală măsură, şi tot în scopul unei dezvoltări durabile, vom pune accent pe dosarele care vizează digitalizarea, cercetarea şi inovarea. 

Cea de-a doua prioritate se referă la Europa siguranţei, mai ales în contextul actual, iar accentul dorim să îl punem pe teme precum securitatea internă a Uniunii Europene, asigurarea securităţii frontierelor externe, şi aici aş dori să dau ca exemplu consolidarea capacităţii operaţionale a agenţiilor şi organizaţiilor Uniunii Europene care se ocupă de managementul frontierelor, de asemenea, pe consolidarea Spaţiului Schengen sau pe securitatea cibernetică. 

O a treia prioritate se referă la Europa ca actor global, cu focus pe vecinătatea apropiată, precum Parteneriatul Estic, inclusiv prin prisma faptului că, în timpul acestui mandat, se vor împlini 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic. De asemenea, vom acorda o atenţie importantă sprijinirii perspectivei europene a Balcanilor de Vest, vizând imprimarea unui nou suflu, aş spune, politicii de extindere, ca bază a asigurării securităţii şi stabilităţii, prosperităţii în această regiune. De asemenea, una din priorităţile acestui pilon se referă şi la consolidarea politicii de securitate şi apărare comună şi la creşterea eficienţei acţiunii externe a UE. 

A patra prioritate pentru Preşedinţia noastră se referă la Europa valorilor comune, mai ales în contextul alegerilor europarlamentare, care vor avea loc anul viitor, când este nevoie, în opinia noastră, să aducem mai aproape deciziile de la Bruxelles de cetăţenii noştri. 

Reporter: Doamna ambasador, aţi punctat priorităţile României în mandatul său la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Fireşte că şi siguranţa cetăţenilor şi protejarea drepturilor acestora este o prioritate pe care ţara noastră o are. Încă nu se ştie dacă vom avea un Brexit cu acord sau fără acord. În ambele ipoteze, care ar putea fi efectele asupra cetăţenilor români, dar şi din celelalte ţări comunitare ce trăiesc în Regatul Unit, şi ce se poate face la nivelul Uniunii Europene pentru protejarea drepturilor acestor peste trei milioane de cetăţeni comunitari?

Luminiţa Odobescu: Cum am subliniat mai devreme, România va prelua Preşedinţia Consiliului UE într-un moment crucial, de mari transformări pentru proiectul european. Iar printre cele mai importante se referă la finalizarea retragerii Marii Britanii din Uniune. Retragerea unui stat membru este regretabilă, dar este decizia poporului britanic, iar procesul de consolidare a construcţiei europene va continua la nivelul celor 27 de state membre şi în absenţa Marii Britanii. De aici, şi importanţa ideii de coeziune, în sensul de unitate, pe care preşedinţia română a Consiliului o are ca element central. Atât Uniunea Europeană, cât şi Marea Britanie au subliniat de mai multe ori că este nevoie de o cooperare aprofundată în viitor, care să reflecte legăturile istorice, apropiate şi valorile comune împărtăşite. Drept urmare, în calitate de Preşedinţie a Consiliului UE, România îşi propune facilitarea demarării rapide a procesului care va viza încheierea unui parteneriat cuprinzător, care să reflecte aspectele menţionate anterior. 

La acest moment, toate eforturile la nivelul Uniunii Europene se concentrează asupra finalizării negocierilor cu Marea Britanie privind acordul de retragere, aşa-zisul scenariu de ajungere la un acord. Protejarea drepturilor cetăţenilor români, protejarea drepturilor cetăţenilor europeni a fost o prioritate de la începutul negocierilor cu Marea Britanie, nu numai pentru România, dar şi pentru celelalte state membre. În acest sens, obiectivul nostru în aceste negocieri a fost asigurarea unui maxim de claritate şi securitate juridică pentru cetăţeni şi pentru protejarea statutului şi a drepturilor acestora care decurg din dreptul Uniunii Europene. Şi, când ne referim la cetăţeni, ne referim inclusiv la familiile acestora. Acestea vor rămâne în continuare linii roşii pentru noi, inclusiv în negocierile viitoare. Dintr-o perspectivă naţională, în cadrul tuturor întâlnirilor dintre oficialii români cu autorităţile britanice a fost reiterat angajamentul guvernului britanic de a-şi respecta obligaţiile asumate în această primă fază a negocierilor, inclusiv oferirea unor garanţii certe în ceea ce priveşte drepturile cetăţenilor europeni şi ale familiilor acestora. Cum am subliniat, respectarea şi protejarea drepturilor cetăţenilor români, respectarea şi protejarea drepturilor cetăţenilor europeni sunt priorităţi atât în cadrul negocierilor actuale pentru finalizarea acordului de retragere, dar şi în cadrul negocierilor viitoare pentru încheierea unui parteneriat mai cuprinzător.

Reporter: Referindu-ne şi la Republica Moldova, doamna ambasador, cum poate țara noastră să contribuie în continuare la susținerea eforturilor Republicii Moldova de a se apropia mai mult de standardele Uniunii Europene şi totodată care sunt așteptările minimale ale Uniunii Europene față de Republica Moldova?

Luminiţa Odobescu: România crede cu tărie în viitorul european al Republcii Moldova, acest parcurs fiind singura opțiune viabilă pentru Republica Moldova și pentru cetățenii săi. Republica Moldova va fi una din prioritățile noastre în contextul exercitării președinției Consiliului Uniunii Europene. Continuăm demersurile politice și practice, și aici, și la București, de susținere fermă a parcursului european al Republicii Moldova, în conformitate cu parteneriatul strategic. La sfârșitul lunii noiembrie se împlinesc cinci ani de la parafarea, în cadrul Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, a Acordului de Asociere, care include și o componentă de liberalizare a schimburilor comerciale. Și aș dori să subliniez cu acest prilej susținerea țării noastre pentru implementarea prevederilor acestor instrumente al căror beneficiari sunt, în primul rând, cetățenii și mediul privat din Republica Moldova. În plan european, aici, la Bruxelles, România susține activ păstrarea angajamentului Uniunii Europene față de parcursul european al Republicii Moldova. Credem în continuare într-o abordare constructivă și echilibrată, care se coaguleze eforturile autorităților de la Chișinău în direcția pro-europeană. 

În plan bilateral, contribuția României privind parcursul Republicii Moldova se regăsește în dialogul politic constant și constructiv, precum și numeroasele inițiative pe care România le promovează, România acționând consecvent pentru susținerea reformelor asumate de Chișinău, oferind sprijin la nivel diplomatic, financiar și tehnic. Pentru România este important și va continua să promoveze proiectele de conectare a Republicii Moldova la spațiul european. Accentul cade în continuare pe proiectele de interconectare în domeniul energetic și al infrastructurii, dar și pe proiectele de construcție instituțională în domeniul educației, sănătății, culturii, care au un potențial real de a genera beneficii directe pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor Republicii Moldova. Anul viitor, în contextul aniversării a 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic, ne propunem să organizăm mai multe evenimente ministeriale, și la nivel tehnic, la Bruxelles și în România, prin care să susținem proiectele de interconectare cu aceste țări.

Reporter: Doamna ambasador, am punctat pe parcursul interviului nostru faptul că pregătirile pentru momentul 1 ianuarie 2019 sunt extrem de importante. V-aș ruga să vă opriți, însă, și asupra unui aspect punctual. România preia de la 1 noiembrie președinția Strategia Dunării. Care este importanța deținerii de către țara noastră a acestei funcții și ce efecte poate avea pe termen scurt și mediu?

Luminiţa Odobescu: Pentru mine este o mare bucurie și la nivel personal, pentru că am făcut parte din echipa celor care au lucrat pentru lansarea acestei strategii la începuturile ei, în Ministerul de Externe, un proiect care a avansat extraordinar. Într-adevăr, România a preluat de la 1 noiembrie președinția rotativă a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Președinţia română a Strategiei Uniuni Europene pentru regiunea Dunării se va desfășura sub genericul "Întărim coeziunea, pentru o prosperitate comună în regiunea Dunării", prin intermediul căruia s-a dorit o sinergie cu motto-ul președinției României la Consiliul Uniunii Europene: "Coeziunea, o valoarea europeană comună".

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării este una din cele patru strategii macroregionale ale Uniunii Europene, inițiată și promovată cu succes de către România și Austria și andosată de Consiliul European în anul 2011.

România își propune să promoveze patru tematici prioritare, patru direcții de acțiune, cu efecte vizibile pentru toate țările care sunt parte ale strategiei. În primul  rând: îmbunătățirea conectivității și mobilității în regiunea Dunării, prin promovarea transportului, turismului, digitalizării și a contactelor între oameni; revigorarea strategiei europene, prin crearea de sinergii între toți actorii implicați și Comisia Europeană, inclusiv prin operaționalizarea Secretariatului Strategiei pentru Regiunea Dunării. De asemenea, intenționăm să acționăm în direcția intensificării schimburilor de experiență pe toate ariile prioritare și, în final, pe dezvoltarea transnațională a clusterelor, prin schimbul de bune practici între entitățile participante la Strategia pentru Regiunea Dunării.

Calendarul președinției României pentru regiunea Dunării conține peste 50 de reuniuni și evenimente tematice, care vizează abordarea din perspectivă politică, dar și la nivel tehnic al temelor prioritare, conferind practic României oportunitatea să-și întărească rolul și să-și promoveze propriile obiective la nivel european și la nivel regional. Obiectivul major pe care România și-l propune pe durata exercitării mandatului îl reprezintă relansarea acestui mecanism de cooperare. Acest demers va oferi României, așa cum am menționat, o poziție de catalizator pentru noi proiecte și inițiative regionale de succes, iar obiectivul final este de a sprijini eliminarea decalajelor de dezvoltare și de a spori interconectivitatea între regiuni. 

Dorim, de asemenea, să promovăm valoarea adăugată a strategiilor macroregionale la nivel european, mai ales în contextul în care discutăm Cadrul Financiar Multianual și având în vedere totodată și faptul că patru state membre ale Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării -  Bulgaria, Austria, România și Croația - au exercitat sau vor exercita până în 2020 și  Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, iar în acest sens lucrăm deja activ, nu numai cu colegii noștri din aceste state membre, dar și colegii noștri din Comisia Europeană, cu doamna comisar Crețu, pentru a crea premisele unei platforme de cooperare consolidată care să contribuie la realizarea coeziunii economice și teritoriale a statelor din regiune. Și nu în ultimul rând, aș dori să subliniez faptul că președinția Strategiei constituie și un bun prilej pentru reiterarea angajamentului României față de susținerea parcursului european al statelor non-EU din regiune.

Reporter: Vă reamintesc, doamnelor și domnilor, a fost alături de noi Excelența Sa doamna ambasador Luminița Odobescu, reprezentant permanent al României la Uniunea Europeană. Doamna ambasador, vă mulțumim pentru interviul pe care ni l-ați acordat.

Luminiţa Odobescu: Mulțumesc frumos.

Realizator: Mulțumesc și ție, Nicoleta Stoica, pentru acest interviu cu Luminița Teodora Odobescu, reprezentant permanent al României la Uniunea Europeană.

Interviul audio este disponibil aici:
https://www.facebook.com/1391763104422906/videos/267249330805864/

 

 

Actualitatea Reprezentanţei

Participarea Ministrului pentru afaceri europene, George Ciamba, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale

15.10.2019

Ministrul delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, a participat, la Luxemburg, la 15 octombrie 2019, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale, organizată de către Președinția finlandeză a Consiliului UE. Principalele subiecte abordate la reuniune au vizat…

Participarea ministrului justiției, Ana Birchall, la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (Justiție)

07.10.2019

Ana Birchall: Temele dezbătute în cadrul Consiliului JAI prezintă un interes deosebit din perspectiva consolidării spațiului de libertate, securitate și justiție al UE, a continuării discuțiilor inițiate de Președinția română și a creșterii…